Întrebarea apare înaintea oricărei discuții despre echipamente, iar răspunsul corect nu este un număr fix. Depinde de câte vehicule electrice folosesc parcarea, cât stau, ce putere are clădirea disponibilă și cât de repede crește cererea.

TMC Electric Mobility a livrat infrastructură de încărcare pentru clădiri de birouri precum Dacia ONE, The Bridge, Campus 6, Equilibrium, Hermes Business Campus și U Center. Metoda de mai jos este cea folosită în dimensionarea acestor proiecte.

Cum se calculează numărul de stații pentru o clădire de birouri?

Numărul de stații se calculează pornind de la trei date: câte vehicule electrice trebuie încărcate zilnic, cât timp staționează în parcare și câtă energie are nevoie fiecare. Un punct de încărcare AC de 22 kW poate deservi două sau trei vehicule într-o zi de lucru, dacă staționarea este de patru ore sau mai puțin.

Formula practică arată așa:

Puncte necesare = vehicule de încărcat pe zi ÷ sesiuni posibile pe punct pe zi

Iar sesiunile posibile pe punct se obțin împărțind durata programului de lucru la durata medie a unei sesiuni.

Cât durează, de fapt, o sesiune de încărcare la birou

Aici se face cea mai frecventă greșeală de dimensionare: se calculează încărcarea completă a bateriei, deși într-o parcare de birouri aproape nimeni nu încarcă de la zero.

Un angajat care parcurge zilnic 50 de kilometri consumă în jur de 10 kWh. La o stație AC de 11 kW, energia se reface într-o oră. La 22 kW, în jumătate de oră — dacă vehiculul acceptă 22 kW în curent alternativ, ceea ce nu este întotdeauna cazul.

Concluzia practică: în birouri, stațiile nu sunt ocupate de nevoia de energie, ci de faptul că mașina rămâne parcată toată ziua. Problema reală nu este puterea, ci rotația.

Cele patru scenarii de dimensionare

Modul în care se folosește parcarea schimbă complet numărul de puncte necesare.

Parcare cu locuri fixe, atribuite. Fiecare utilizator are locul lui și nu îl eliberează. Rotația este zero, deci ai nevoie de un punct pentru fiecare vehicul electric. Aici puterea per punct poate fi mai mică, pentru că timpul disponibil este mare.

Parcare cu locuri libere și rotație. Vehiculele se mută după încărcare, fie printr-o regulă internă, fie prin notificare. Un punct poate deservi două sau trei vehicule pe zi. Numărul de puncte scade semnificativ, dar apare nevoia de reguli și de monitorizare.

Parcare mixtă, cu angajați și vizitatori. Vizitatorii stau puțin și au nevoie de putere mai mare sau de acces prioritar. Se dimensionează separat: puncte dedicate vizitatorilor, restul pentru angajați.

Clădire cu mai mulți chiriași. Fiecare firmă are propriul necesar, iar consumul trebuie separat pe chiriaș pentru refacturare. Numărul de puncte se stabilește pe chiriaș, nu pe clădire, iar administrarea devine parte din soluție.

Cum se dimensionează puterea, nu doar numărul de puncte

Zece puncte de 22 kW înseamnă 220 kW cerere simultană teoretică. Puține clădiri de birouri au această rezervă disponibilă la tabloul de parcare, iar suplimentarea puterii de la rețea este scumpă și lentă.

Soluția nu este reducerea numărului de puncte, ci managementul dinamic al sarcinii. Sistemul distribuie puterea disponibilă între punctele active și o reduce automat când clădirea consumă mai mult. Zece puncte alimentate dintr-o rezervă de 60 kW funcționează corect dacă nu sunt toate ocupate simultan la putere maximă — situație care, în practică, apare rar.

Detaliile despre cum funcționează sunt în articolul dedicat echilibrării dinamice a sarcinii.

Ce se planifică de la început, chiar dacă se instalează mai târziu

Cea mai costisitoare greșeală într-o clădire de birouri nu este numărul de stații, ci traseul de cablu. Refacerea lui după doi ani costă mai mult decât instalarea inițială a unui traseu supradimensionat.

De aceea, în proiectele TMC Electric Mobility se dimensionează de la început:

• traseul principal de alimentare pentru numărul de puncte estimat la trei-cinci ani, nu pentru cel de azi;
• tabloul dedicat, cu spațiu pentru circuitele viitoare;
• infrastructura de comunicație, necesară pentru administrare și raportare;
• pozițiile de montaj, marcate chiar dacă stațiile se adaugă etapizat.

Echipamentele se pot adăuga oricând. Săpătura, nu.

Ce echipament se potrivește unei clădiri de birouri

Pentru majoritatea clădirilor, răspunsul este AC. Vehiculele stau suficient, iar costul per punct este mult mai mic decât la DC.

Alegerea concretă se face între trei variante, detaliate în categoria Office și Comercial:

• Stație AC simplă de 22 kW — un vehicul per stație, potrivită când locurile sunt atribuite. Exemplu: ETREL INCH Pro AC 22 kW, cu RFID, OCPP și administrare.
• Stație AC duală 2×22 kW — două vehicule dintr-un singur echipament și un singur traseu de cablu, cu economie la instalare. Exemple: ETREL INCH Duo și e-mobility DUAL.
• DC compact — pentru scenariile în care vizitatorii sau flota au nevoie de încărcare rapidă, ca excepție într-un proiect predominant AC.

Comparația detaliată între o stație duală și două stații simple este în articolul despre stațiile AC duale 2×22 kW.

Cum arată dimensionarea, pas cu pas

1. Numără vehiculele electrice care folosesc azi parcarea și estimează creșterea pe trei ani.
2. Stabilește tipul de parcare — locuri fixe sau rotație — pentru că el decide raportul dintre vehicule și puncte.
3. Calculează energia zilnică pe vehicul, din kilometrii parcurși, nu din capacitatea bateriei.
4. Verifică puterea disponibilă la tabloul de parcare și rezerva reală a clădirii.
5. Aplică managementul de putere ca să acoperi mai multe puncte din aceeași rezervă.
6. Separă utilizatorii — angajați, vizitatori, chiriași — dacă e nevoie de acces controlat sau refacturare.
7. Dimensionează infrastructura pentru orizontul de trei-cinci ani, chiar dacă montezi etapizat.

Ce urmează

Dimensionarea corectă cere date despre clădire: numărul de locuri, puterea disponibilă, tipul de parcare și modul de administrare dorit.

Trimite datele proiectului și primești o propunere cu numărul de puncte, puterea per punct, modul de distribuție și planul de extindere.

Întrebări frecvente

Câte stații de încărcare sunt necesare pentru o clădire de birouri?

Numărul depinde de câte vehicule electrice folosesc parcarea și dacă locurile sunt fixe sau cu rotație. La locuri atribuite este nevoie de un punct per vehicul. La parcare cu rotație, un punct AC de 22 kW poate deservi două sau trei vehicule într-o zi de lucru.

Ce putere trebuie să aibă stațiile dintr-o parcare de birouri?

Pentru birouri, AC de 11 sau 22 kW acoperă necesarul, pentru că vehiculele staționează multe ore. Un angajat care parcurge 50 de kilometri pe zi consumă circa 10 kWh, energie refăcută într-o oră la 11 kW. Puterile DC sunt justificate doar pentru vizitatori sau flotă.

Ce fac dacă nu am putere disponibilă pentru toate stațiile?

Se folosește managementul dinamic al sarcinii, care distribuie puterea disponibilă între punctele active și o reduce automat la vârfurile de consum ale clădirii. Astfel se pot alimenta mai multe puncte dintr-o rezervă limitată, fără suplimentarea racordului.

Cum se separă consumul într-o clădire cu mai mulți chiriași?

Prin stații administrabile cu identificare a utilizatorului — RFID, aplicație sau listă de acces — și contorizare per sesiune. Consumul se atribuie fiecărui chiriaș și poate fi refacturat, iar rapoartele se generează pe firmă, nu pe clădire.

Merită să instalez toate punctele de la început?

De regulă, nu. Se recomandă dimensionarea traseului de cablu, a tabloului și a pozițiilor de montaj pentru necesarul la trei-cinci ani, dar instalarea etapizată a echipamentelor. Refacerea traseului după montaj costă mai mult decât supradimensionarea lui inițială.

Peste pragul de 300 kW, discuția nu mai este despre viteza de încărcare. Este despre arhitectura locației, puterea disponibilă la racord și modul în care hubul va crește în următorii ani. O stație ultra-rapidă montată într-o locație care nu poate valorifica viteza rămâne o investiție blocată.

TMC Electric Mobility livrează infrastructură de încărcare din 2014, cu peste 4.000 de stații puse în funcțiune în România. Articolul de față explică unde se justifică puterile mari, unde nu, și ce trebuie verificat înainte de a alege echipamentul.

Care este diferența dintre încărcarea rapidă DC și cea ultra-rapidă?

Încărcarea rapidă DC acoperă intervalul 50–240 kW și este potrivită pentru retail, dealeri, service-uri, parcări comerciale și flote ușoare, unde vehiculele staționează între douăzeci de minute și câteva ore. Încărcarea ultra-rapidă începe de la 300 kW și deservește locații cu opriri scurte și rotație mare: benzinării, huburi, coridoare rutiere, logistică și depouri.

Pragul de 300 kW nu este o convenție tehnică, ci una comercială. Peste el se schimbă cumpărătorul, complexitatea racordării, numărul de posturi, ciclul de vânzare și valoarea proiectului.

Când se justifică o stație de peste 300 kW?

Puterea mare are sens atunci când locația poate valorifica efectiv viteza. Cinci situații o justifică:

• Huburi de încărcare — mai multe puncte, sesiuni simultane, distribuție dinamică a puterii și extindere etapizată.
• Benzinării și trafic de traseu — opriri scurte, flux constant și utilizatori care se așteaptă la un nivel superior de serviciu.
• Flote și logistică — ferestre stricte de încărcare, programe de operare și nevoia de a reface rapid autonomia.
• Depouri și transport public — putere totală mare, mai multe posturi și corelarea încărcării cu programul vehiculelor.
• Proiecte cu vehicule grele — unde CCS2, cablurile răcite și, acolo unde este cazul, MCS trebuie analizate de la început.

Când nu se justifică puterea mare

Există scenarii în care o stație ultra-rapidă costă mult și livrează puțin. Merită spus deschis, pentru că se întâmplă des:

• vehiculele care încarcă în locație acceptă puteri mult sub cea a stației;
• staționarea este oricum lungă, iar viteza nu schimbă comportamentul utilizatorului;
• puterea disponibilă la racord nu permite funcționarea la parametri fără o investiție separată în rețea;
• locația are trafic redus, iar sistemul rămâne nefolosit în cea mai mare parte a zilei;
• nu există un model de operare, administrare sau plată pentru infrastructura publică.

În aceste cazuri, traseul potrivit este încărcarea rapidă DC de 50–240 kW, nu cea ultra-rapidă.

All-in-one sau unitate de putere cu sateliți?

Ambele arhitecturi livrează puteri foarte mari. Diferența reală este dată de numărul de locuri, de flexibilitatea amplasării, de modul de distribuție a puterii și de planul de extindere.

Stația all-in-one concentrează puterea și interfața într-un singur echipament. Este potrivită când proiectul cere o amprentă tehnică simplă, două sau patru porturi și o implementare compactă — tipic pentru benzinării, retail și huburi mici.

Unitatea de putere cu sateliți centralizează puterea într-un echipament care poate sta în zona tehnică, iar posturile de încărcare se amplasează flexibil lângă vehicule. Este soluția pentru huburi cu multe locuri, care trebuie să crească etapizat și care cer alocare flexibilă a puterii între sesiuni.

Ce platforme folosește e-mobility.ro pentru proiectele de 300 kW și peste

Cele patru platforme din categoria de încărcare ultra-rapidă DC acoperă ambele arhitecturi:

• e-mobility FAST DC 300–480 kW — stație integrată pentru trafic intens, cu două ieșiri CCS2 și încărcare simultană, în variante de 300, 360, 400 și 480 kW.
• Autel MaxiCharger DH480 320–480 kW — platformă modulară în pași de 40 kW, configurabilă cu două sau patru porturi.
• e-mobility Split DC 1.200 kW — infrastructură distribuită cu unitate centrală, sateliți de 300 A sau 500 A și 8, 10 sau 12 canale de ieșire.
• Autel MaxiCharger DS 480–1.440 kW — arhitectură distribuită DS480, DS960 și DS1440, cu până la 14 ieșiri și configurații mixte CCS2/MCS.

De ce puterea maximă nu este suficientă pentru alegerea soluției

O stație de 480 kW nu livrează 480 kW în orice sesiune. Puterea efectivă depinde de vehicul, de starea bateriei și de infrastructura locației. Patru factori decid rezultatul real.

Vehiculele și curbele de încărcare. Puterea acceptată depinde de model, de capacitatea și temperatura bateriei, de nivelul de încărcare la sosire și de condițiile sesiunii. Un vehicul care acceptă 150 kW nu va folosi mai mult, indiferent de stație.

Puterea disponibilă la locație. Racordul existent, postul de transformare și rezerva de putere stabilesc ce se poate instala fără lucrări suplimentare în rețea. Aceasta este, în practică, cea mai frecventă limitare a proiectelor mari.

Numărul de sesiuni simultane. Într-un hub, puterea se împarte între vehiculele conectate. O arhitectură cu distribuție dinamică folosește mai bine puterea totală decât mai multe stații independente.

Planul de extindere. Dacă hubul va crește, arhitectura aleasă acum decide dacă extinderea înseamnă adăugarea unui satelit sau refacerea instalației.

Cum se dimensionează corect un proiect ultra-rapid

Ordinea contează. Dimensionarea pornește de la utilizare, nu de la catalogul de produse:

1. Vehiculele — ce încarcă în locație, cu ce curbe și la ce nivel de baterie ajung.
2. Fluxul — câte sesiuni pe zi, în ce intervale, cu ce vârfuri.
3. Timpul disponibil — cât stă efectiv un vehicul în locație.
4. Puterea la racord — ce există, ce rezervă are, cât ar costa o suplimentare.
5. Numărul de posturi — câte locuri sunt necesare simultan, acum și peste trei ani.
6. Arhitectura — all-in-one sau unitate de putere cu sateliți, în funcție de punctele anterioare.
7. Operarea — administrare, monitorizare, plată, service și disponibilitate.

Abia după acești șapte pași se alege echipamentul. Un proiect care începe de la produs și caută apoi justificarea ajunge, de regulă, fie supradimensionat, fie blocat la racordare.

Ce urmează

Dacă ai o locație în analiză — benzinărie, hub, depou, platformă logistică sau parcare cu trafic intens — evaluarea începe de la vehicule, flux și puterea disponibilă, nu de la o valoare în kW.

Cere dimensionarea proiectului și primești o configurație argumentată, cu arhitectura potrivită și pașii de racordare.

Întrebări frecvente

De la ce putere începe încărcarea ultra-rapidă DC?

Încărcarea ultra-rapidă DC începe de la 300 kW. Sub acest prag, intervalul 50–240 kW este considerat încărcare rapidă DC și acoperă retail, dealeri, parcări comerciale și flote ușoare. Pragul de 300 kW separă scenariile de utilizare, nu doar valorile tehnice.

Care este diferența dintre o stație all-in-one și o unitate de putere cu sateliți?

Stația all-in-one conține puterea și interfața într-un singur echipament, cu două sau patru porturi. Unitatea de putere cu sateliți centralizează puterea într-un echipament separat, iar posturile se amplasează flexibil lângă vehicule, cu 8 până la 14 ieșiri și extindere etapizată.

Ce limitează în practică puterea reală de încărcare?

Puterea reală este limitată de vehicul, de starea bateriei și de puterea disponibilă la racord. Un vehicul care acceptă maximum 150 kW nu va încărca mai rapid la o stație de 480 kW. Racordul și postul de transformare sunt cea mai frecventă limitare a proiectelor mari.

Ce este MCS și când devine relevant?

MCS, prescurtarea de la Megawatt Charging System, este standardul destinat vehiculelor grele, care cer puteri mult peste cele uzuale pentru autoturisme. Devine relevant în proiecte de depou, transport greu și logistică, unde trebuie analizat de la începutul dimensionării, nu adăugat ulterior.

Se poate extinde un hub după punerea în funcțiune?

Da, dacă arhitectura a fost aleasă cu extinderea în minte. Sistemele cu unitate de putere și sateliți permit adăugarea de canale și posturi fără refacerea instalației. La stațiile all-in-one, extinderea înseamnă, de regulă, echipamente suplimentare și lucrări noi de racordare.